{"id":1891,"date":"2021-03-10T10:22:22","date_gmt":"2021-03-10T08:22:22","guid":{"rendered":"https:\/\/zidex.modeltheme.com\/?p=1891"},"modified":"2021-03-17T13:22:39","modified_gmt":"2021-03-17T11:22:39","slug":"calitatea-aerului-din-zonele-locuite","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ecotech.ro\/en\/2021\/03\/10\/calitatea-aerului-din-zonele-locuite\/","title":{"rendered":"Calitatea aerului din zonele locuite"},"content":{"rendered":"

Calitatea aerului din zonele locuite, este o preocupare continu\u0103 ce a generat norme \u0219i normative atent urm\u0103rite de majoritatea statelor dezvoltate.<\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

Indoor Air Quality<\/strong> (IAQ index<\/strong>), stabilit conf EN13779, clasific\u0103 simplu calitatea aerului \u00een func\u021bie de aportul de aer proasp\u0103t calculat pentru fiecare persoan\u0103, respectiv nivelul de CO2 al \u00eenc\u0103perii.<\/strong><\/span><\/p>\n

Standardul ISO7730 define\u0219te o valoare a percep\u021biei calit\u0103\u021bii ambientului.<\/span><\/p>\n

Aceste baze procedurale servesc la adoptarea unor m\u0103suri de dimensionare a ventila\u021biei sau la elaborarea unor instrumente accesibile, menite s\u0103 informeze cu privire la siguran\u021ba mediului ambiental respirabil.<\/span><\/p>\n

La scar\u0103 global\u0103, aceste metode au \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit calitatea vie\u021bii \u0219i chiar contribuie la prelungirea acesteia. Dispozitivele de citire interactiv\u0103 a Indexului de Calitate a Aerului<\/strong> (AQI<\/strong>) sunt o prezen\u021b\u0103 obi\u0219nuit\u0103 in multe locuri publice.<\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

Virusul Covid19 este de asemenea un pericol transmis prin aer.<\/span><\/h3>\n

Impactul s\u0103u distructiv, se resimte la nivel planetar afect\u00e2nd toate planurile umane (politic, economic, social, al s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, etc).<\/span><\/p>\n

\u00cen absenta unui vaccin \u0219i \u00een perspectiva probabil\u0103 a unor muta\u021bii ce ar reduce perenitatea acestuia, este necesar\u0103 implementarea unor m\u0103suri organizatorice procedurale similare, \u021bin\u00e2nd cont de rezultatele noilor descoperiri legate de transmisibilitatea virusului.<\/span><\/p>\n

C\u00e2teva date cunoscute p\u00e2n\u0103 \u00een prezent:<\/span><\/p>\n

    \n
  • Caracteristica principal\u0103 care face acest virus foarte periculos este transmisia pe calea aerului.<\/span><\/li>\n
  • Chiar dinaintea pandemiei, o concentra\u021bie de particule PM1, mai mare de 25ug\/mc este considerat\u0103 periculoas\u0103 pentru s\u0103n\u0103tatea uman\u0103. (V legea104\/2011)<\/span><\/li>\n
  • Mecanismul studiat prin care este transmis virusul, relev\u0103 c\u0103 infectarea se face prin pic\u0103turile de secre\u021bii respiratorii (droplets) emise in timpul tusei, str\u0103nutului sau chiar vorbirii.<\/span><\/li>\n
  • Aceste pic\u0103turi se prezint\u0103 \u00eentr-o foarte larg\u0103 gama dimensional\u0103, de la foarte mici (sub 1 micron) p\u00e2n\u0103 la mari (sute de microni)<\/span><\/li>\n
  • Transmiterea infec\u021biei, a fost documentat\u0103 at\u00e2t prin pic\u0103turile atinse si transportate cu m\u00e2na \u00een zona fe\u021bei, c\u00e2t \u0219i cele inhalate direct.<\/span><\/li>\n
  • Conform legii lui Stokes, timpul de sedimentare al unei particule este invers propor\u021bional cu p\u0103tratul razei acesteia.<\/span><\/li>\n
  • Astfel, o particula de 1 micron plute\u0219te liber cca 11 ore lansat\u0103 de la \u00een\u0103l\u021bimea de 2 m \u00een mediu stabil. \u00cen realitate, timpul de sedimentare este mult mai mare datorit\u0103 curen\u021bilor de aer.<\/span><\/li>\n
  • Generate continuu, aceste particule pot realiza o concentra\u021bie cu pericol patogen ridicat.<\/span><\/li>\n
  • Pericolul este direct propor\u021bional cu \u00eenc\u0103rc\u0103tura viral\u0103 din particul\u0103. Astfel ini\u021bial OMS, a considerat ca aerosolii (particulele micronice ce plutesc distan\u021be \u0219i timpi mari) nu ar reprezenta un pericol deoarece nu pot avea suficient\u0103 \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 patogen\u0103.<\/span><\/li>\n
  • Ulterior OMS a revenit la aceasta, declar\u00e2nd ca acest virus se poate transmite \u0219i prin aerosoli.<\/span><\/li>\n
  • Un argument, sus\u021binut de oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103, este pericolul cauzat de concentrarea aerosolilor, datorat\u0103 timpului mare de suspensie, in condi\u021biile gener\u0103rii continue. Astfel pericolul infect\u0103rii este datorat \u00eenc\u0103rc\u0103turii virale inhalate din mai multe particule ce penetreaz\u0103 ad\u00e2nc sistemul respirator.<\/span><\/li>\n
  • Av\u00e2nd \u00een vedere acestea, putem elabora o scar\u0103 a siguran\u021bei aerului interior din punct de vedere al posibilit\u0103\u021bii transmiterii viru\u0219ilor sau altor agen\u021bi patogen, pe baza analizei parametrilor fizici, m\u0103surabili ai aerului.<\/span><\/li>\n<\/ul>\n

     <\/p>\n

    Voi face mai jos o c<\/span>orelare cu datele cunoscute:<\/span><\/span><\/p>\n

    Particule Materiale: P<\/strong><\/span><\/p>\n

    P.1<\/strong><\/span><\/p>\n

    Pe de o parte se poate concluziona ca nivelul pericolului este mai mic pentru particule mai mici de 1 micron, datorita \u00eenc\u0103rc\u0103turii virale reduse.<\/span><\/p>\n

    P.2<\/strong><\/span><\/p>\n

    Pe de alt\u0103 parte timpul lor de sedimentare mare, in condi\u021biile gener\u0103rii continui, m\u0103resc concentra\u021bia acestora, deci \u0219i num\u0103rul viru\u0219ilor ce pot fi inhala\u021bi direct in zonele cele mai vulnerabile ale organismului.<\/span><\/p>\n

     <\/p>\n

    Oxigenul: O<\/strong><\/span><\/p>\n

    O.1<\/strong><\/span><\/p>\n

    Reducerea nivelului O2 ne face sa inspir\u0103m doze mai mari de aer, si totodat\u0103 mai multe particule PM.<\/span><\/p>\n

    O.2<\/strong><\/span><\/p>\n

    Portul m\u0103\u0219tii, in acest context este, pe de o parte, o piedic\u0103 evident\u0103 \u0219i incontestabil\u0103 in calea r\u0103sp\u00e2ndirii particulelor mari (peste 10um), in special in timpul expir\u0103rii . Pe de alta, cre\u0219terea eficien\u021bei m\u0103\u0219ti, pe aceea\u0219i suprafa\u021b\u0103, duce la reducerea permeabilit\u0103\u021bii. Astfel, o parte din aerul expirat -ma i s\u0103rac \u00een Oxigen – va fi reinspirat, astfel ajung\u00e2nd la situa\u021bia expus\u0103 mai sus (v O.1)<\/span><\/p>\n

    Umiditatea (H<\/strong>)<\/span><\/p>\n

    H.1<\/span><\/strong><\/p>\n

    Pe de o parte, o umiditate sc\u0103zut\u0103 genereaz\u0103 uscarea mai rapid\u0103 a pic\u0103turilor ce protejeaz\u0103 virusul, in mediul ambiental.<\/span><\/p>\n

    H.2<\/span><\/strong><\/p>\n

    Pe de alt\u0103, mecanismul nostru natural de filtrare (de la nas, trahee, cili traheali, la pl\u0103m\u00e2n) este afectat datorit\u0103 usc\u0103rii mucusului protectiv.<\/span><\/p>\n

    H.3<\/span><\/strong><\/p>\n

    O umiditate prea mare, poate favoriza men\u021binerea virusului in forma patogen\u0103.<\/span><\/p>\n

    Temperatura aerului (E<\/strong>)<\/span><\/p>\n

    E.1<\/span><\/strong><\/p>\n

    S-a constatat c\u0103 virusul suprave\u021buie\u0219te \u00een gama de temperaturi cu care suntem obisnui\u021bi.<\/span><\/p>\n

    E.2<\/span><\/strong><\/p>\n

    Totu\u0219i, secre\u021biile purt\u0103toare sunt influen\u021bate de temperatura aerului.<\/span><\/p>\n

    Din p\u0103cate, \u00een stadiul actual al tehnicii, nu avem instrumente accesibile pentru a traduce direct, instantaneu, patogenia particulelor din mediul respirat.<\/span><\/p>\n

    Dar studiul parametrilor m\u0103surabili expu\u0219i mai sus, poate contribui la aceasta.<\/span><\/p>\n

    HOPE . 1<\/span><\/strong><\/p>\n

    Se poate face o corelare \u00eentre infec\u021biozitatea epidemiologic\u0103 a aerului \u0219i unele caracteristici fizice, m\u0103surabile ale acestuia: H\/Umiditate, O\/xigen, P\/articule mater, E\/temperatura aerului.<\/span><\/p>\n

    HOPE. 2<\/span><\/strong><\/p>\n

    Prin interpretarea nivelului fiec\u0103ruia dintre ace\u0219ti parametri in raport cu ceilal\u021bi, se poate trasa o scar\u0103 cu niveluri de alert\u0103 sau confort.<\/span><\/p>\n

    HOPE. 3<\/span><\/strong><\/p>\n

    \u00cen prezent tehnologiile de m\u0103surare a parametrilor sunt accesibile.<\/span><\/p>\n

    Care ar fi utilitatea HOPE<\/strong>?<\/span><\/p>\n

    Implementarea unor dispozitive \u00een locuri publice, poate duce la reducerea semnificativ\u0103 a pandemiei.<\/span><\/p>\n

    Poate dac\u0103 aceast\u0103 scar\u0103 standard ar exista, instrumente existente ar putea indica informa\u021bii accesibile referitoare la pericolul de infectare, atunci c\u00e2nd intram \u00eentr-un spa\u021biu public slab ventilat, cu nivel ridicat de particule, umiditate neadecvat\u0103 \u0219i concentra\u021bie CO2 ridicat\u0103.<\/span><\/p>\n

    Poate am purta mai atent masca, sau poate am evita contactul prelungit cu acel mediu, dac\u0103 am fi informa\u021bi despre poten\u021bialul patogen.<\/span><\/p>\n

    Aplicata pe scara larga aceasta informare ar putea reduce num\u0103rul de noi infec\u021bii.<\/span><\/p>\n

    V\u0103 propun o analiz\u0103 atent\u0103 a parametrilor aerului ce pot ridica pericolul epidemiologic.<\/span><\/p>\n

    Aceasta ar trebui urmat\u0103 de o dezbatere argumentat\u0103 pentru a stabili nivelul fiec\u0103rui parametru \u00een trasarea gradelor de pericol.<\/span><\/p>\n

    Folosind instrumenta\u021bia deja accesibil\u0103 (detectoare particule in suspensie, O2, umiditate, temperatura, etc) se poate determina compozi\u021bia optim\u0103 a m\u0103rimii parametrilor specifici, ar\u0103t\u00e2nd o scar\u0103 simpl\u0103 de caracterizare a pericolului, pe modelul IAQ \/ EN13779 sau ISO 7730.<\/span><\/p>\n

    \u00a0<\/span><\/p>\n

     <\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Calitatea aerului din zonele locuite, este o preocupare continu\u0103 ce a generat norme \u0219i normative atent urm\u0103rite de majoritatea statelor dezvoltate.   Indoor Air Quality (IAQ index), stabilit conf EN13779, clasific\u0103 simplu calitatea aerului \u00een func\u021bie de aportul de aer proasp\u0103t calculat pentru fiecare persoan\u0103, respectiv nivelul de CO2 al \u00eenc\u0103perii. Standardul ISO7730 define\u0219te o […]<\/p>","protected":false},"author":1,"featured_media":3679,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[60],"tags":[67,68,61,69,62],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ecotech.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1891"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ecotech.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ecotech.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ecotech.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ecotech.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1891"}],"version-history":[{"count":6,"href":"https:\/\/ecotech.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1891\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3851,"href":"https:\/\/ecotech.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1891\/revisions\/3851"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ecotech.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3679"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ecotech.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1891"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ecotech.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1891"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ecotech.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1891"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}